Denisa Oana Patrascu a sustinut aceasta lucrare saptamana trecuta, in cadrul Sesiunii Ştiinţifice de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, Panelul Omul, societatea şi libertatea. O viziune cu solutii multiple, pe mai multe paliere.

 

 

1. Situaţia actuală

Situaţia pensionarilor din România

În pofida modificărilor făcute până în prezent şi a sacrificiului generaţiei actuale de pensionari, sistemul de pensii se află tot mai aproape de limita sustenabilității.

Cu o rată de înlocuire a venitului la bătrâneţe faţă de salariu de 58% (rezultat ca raport al pensiei medii la salariul mediu) şi cu o sustenabilitate redusă a bugetului de pensii publice, bazat pe aprox. 2,5% transferuri de la bugetul de stat şi cu o rată de dependenţă de 0.93% a raportului angajat (4,3 mil. pers)/pensionar (5,4 mil pers) sistemul public de pensii îşi arată limitele în prezent, lăsând un potenţial de înlocuire redus pentru generațiile tinere și active.


Migraţia forţei de muncă – aprox. 4 mil. persoane active în decurs de 20 ani, un număr aproape egal cu totalul actual al salariaţilor din România, fac dificilă găsirea unui echilibru rezonabil între veniturile pensionarilor şi contribuţiilor persoanelor active, care au de asemenea propriile probleme cu rata sărăciei. În acelaşi timp, raportat la restul populaţiei, vârstnicii au cea mai mică rată a sărăciei (3%).

Deşi, speranţa de viaţă în România (71,6 ani ) nu este încă la nivelul mediei UE (77,55 ani), trendul ascendent al acesteia, corelat cu sporul negativ al populaţiei (0.83) generează inversarea piramidei demografice.

Astăzi, doar 4,3 milioane de salariați susțin 5,9 milioane de pensionari și beneficiari de indemnizații plătitede Casa Naţională de Pensii Publice, cu o rată nesustenabilă de dependență de peste 1,3 pensionari și beneficiari de indemnizații pentru fiecare salariat, ceea ce generează un deficit al sistemul de pensii de aproximativ 3 miliarde de euro în fiecare an, datorii care se transmit generațiilor următoare.

Pensionările timpurii, rata scăzută de ocupare în rândul pensionarilor (cea mai mica din Uniunea Europeană) şi pensia medie în sistemul public de pensii de 811 lei, din care peste 10% sunt beneficiari ai indemnizaţiei sociale pentru pensionari sunt alte caracteristici ale unui sistem de pensii care se află la limita sustenabilităţii.

 

Situaţia persoanelor active

România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit Băncii Mondiale în anul 2012, 41,7% din populaţie fiind afectată, numărul celor săraci sau excluşi din punct de vedere social a rămas destul de stabil până în prezent, aproximativ 8,9 milioane de persoane.

Chiar şi în cazul persoanelor ocupate situaţia nu este îmbucurătoare, având în vedere faptul că rata sărăciei în cadrul acestei categorii este de 19% , ceea ce înseamnă că unul din 5 salariaţi nu pot avea un nivel de viaţă la nivel care să le asigure minimul necesar vieţii.

Pornind de la principiul că „cel mai bun program social este un loc de muncă ”, odată crescută rata ocupării vom reduce şi rata de dependenţă de ajutoarele sociale, crescând calitatea vieţii nu doar persoanelor scoase din zona de dependenţă socială ci şi creând un aflux de capital social în întreaga economie cu efecte pozitive pentru toţi cetăţenii României.


Din păcate, însă, rata şomajului BIM a rămas relativ constantă în ultimii 2 ani, fiind pentru anul 2013 de 7,3%, care deşi nu este mare comparativ cu alte state membre, trebuie corelată cu rata ocupării (59,7%), una din cele mai scăzute din UE și cu cea a productivităţii muncii (59,5%), pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Factorii care generează aceste realităţi şi comparaţia negativă faţă de celelalte state membre sunt, pe de o parte, decalajul tehnologic al economiei în ansamblul său, numărul mare al persoanelor care lucrează în agricultura de subzistenţă dar şi calificarea neadaptată cerinţelor pieţei.

Aparent paradoxal, există domenii de înaltă calificare unde resursa umană este dificil de găsit. Se închid secţii de spital în lipsa unor medici specialişti, iar centrele de cercetare-dezvoltare ale marilor companii au adesea personal importat.

Cu toate acestea, România rămâne unul din principalii furnizori de resursă umană înalt calificată din Uniunea Europeană dar şi SUA sau Israel. Din păcate la nivelul pierderii nete prin migraţie, la fiecare 2,47 minute pleacă un român definitiv din ţară .

Impactul acestei rate scăzute a ocuprii este mai dramatică pentru tineri (15-24 ani), unde rata şomajului este de 24,3%, a celui de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,9%, în condiţiile scăderii cu 2 pp în 2013 a ratei ocupării în rândul tinerilor, la 22,8%. În concluzie, doar 2 din 10 tineri este salariat.

 

3. Tendinţe privind situaţia viitoare a sistemului de pensii

România se află în primele 5 state membre UE care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011 .

Dacă în 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari, raportul s-a inversat începând din 1998 iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,3 pensionari iar ca prognoză la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari.

În ipoteza menţinerii fertilităţii prezente la 1,25 copii la o femeie şi fără a lua în calcul fenomenul de migraţie, populaţia României este estimată a fi în 2050 de 15 milioane, în 2060 sub 14 milioane, iar în 2100 aproximativ 8 milioane.

Îmbătrânirea populaţiei afectează toate structurile sociale şi bugetare de la reducerea PIB-ului potenţial, la presiunea pe bugetele speciale şi la schimbarea ponderii consumului şi al tipului de produse şi servicii căutate.

 

4. Posibile soluţii/ măsuri pentru întărirea sustenabilităţii viitoare a sistemului de pensii din România

Situaţia prezentată obligă la luarea măsurilor de reducere a numărului de pensionari raportat la numarul de persoane contribuabile, prin creşterea vârstei de pensionare, dar care se loveşte de limitele fizice ale numărului de locuri de muncă pe care piaţa muncii le poate genera şi a ratei de ocupare a persoanelor după vârsta de pensionare, corelativ cu măsuri proactive pentru familie şi cuplurile tinere. În acest context, este necesară de asemenea, multiplicarea veniturilor la bătrâneţe sau în caz de invaliditate, prin utilizarea tuturor resurselor potenţiale.

Din acest motiv modalitatea de a echilibra structural sistemul de pensii implică un summum de măsuri integrate pentru creşterea bazei de contribuabili prin creșterea numărului de salariați şi/sau alte forme de contribuabili şi îmbunătăţirea raportului de dependenţă intergeneraţională, reducerea pe viitor numărului de pensionari şi multiplicarea resurselor de venit pentru bătrâneţe, în scopul obţinerii unui venit decent corelat cu nevoile multiple ale persoanelor vârstnice.

a. Modalităţile propuse de a realiza creşterea ratei de ocupare cu 10% până în anul 2020 şi îmbunătăţirea raportului de dependenţă intergeneraţională (...)

b. Creşterea ratei natalităţii pentru îmbănătăţirea ratei de înlocuire intergeneraţionale (...)

c. Modalităţile propuse de a realiza reducerea pe viitor numărului de pensionari şi îmbunătăţirea fluxului venituri-cheltuieli ale bugetului de asigurări sociale (...)

d. Pentru îmbunătăţirea ratei de înlocuire dintre venitul din perioada activă şi venitul de înlocuire pentru vârstnici, cuvântul cheie este creşterea responsabilităţii individuale. Responsabilitatea generală a statului trebuie să fie corelată cu responsabilitatea individuală. Un stat democratic are pârghiile necesare de a garanta veniturile de înlocuire doar dacă cetăţeanul a contribuit să şi le creeze, de aceea obiectivele sunt:

I. Întărirea şi creşterea gradului de conştientizare a efectelor aplicării principiului contributivității și al responsabilității individuale (...)

II. multiplicarea resurselor de venit pentru bătrâneţe, în scopul obţinerii unui venit decent corelat cu nevoile multiple ale persoanelor vârstnice. În acest scop este necesară implementarea:

1. Pilon 1- Pensia publică.

2. Pilon 2 - Pensii private obligatorii. Iniţiat ca un sistem bazat pe contribuţii definite (...)

3. Pilon III – Pensii private facultative. Iniţiat ca un sistem bazat pe contribuţii definite, poate fi îmbunătăţit prin:

4. Completarea sistemului multipilon ca sursă de multiplicare a veniturilor la bătrâneţe cu încă 3 sisteme de asigurări sociale, care se urmărească eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, multiplicarea venitului la bătrâneţe dar şi în egală măsură o stimulare a creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private şi de dezvoltare pieţei de capital cu lichidităţi care nu sunt deloc de neglijat, ceea ce generează o creştere indirectă a consumului.

I. Introducerea sistemului privat facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV privat) cu contribuția asiguratului și a angajatorului fără a fi mai mică de un raport de 1:1, stabilit prin pachetul salariat negociat la nivel colectiv aplicabil la nivelul angajatorului, în vederea fidelizării salariaţilor cu deductibilitate fiscală. Acest sistem există în Ungaria şi Bulgaria din 2007;

II. Introducerea sistemului public facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV public) ar putea fi un fond public de pensii care să multiplice o parte a veniturilor pilonului I şi ar putea fi bazat pe un fond special, rezultat din administrarea privată a activelor constituite din doua componente: acţiuni ale statului la diferite societăţi comerciale, respectiv, de sume în numerar, provenite din privatizari şi din care să fie plătite pensii de tip ocupaţional ale bugetarilor cu statut special (forţe armate şi siguranţă naţională, personal navigant, diplomaţi). Astfel, în funcţie de opţiunea salariatului, pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de responsabilitate socială şi uzură, se poate aplica sistemului facultativ public de pensii ocupaţionale în raport de contribuţie 1/3 angajat, 2/3 statul

III. Pilon V – Sistem asigurări sociale pentru activităţi ocazionale.  (...)

 

 

Cititi intregul studiu pe Denisa Patrascu Blog

Autor Dr. Denisa Oana Patrascu

Licențiată a Facultății de Drept, Universitatea București (2001), doctor in drept - specialitatea dreptul muncii (2007), membră a Rețelei Juriștilor din Organizația Internațională a Muncii – ONU (2003), membru colaborator al Academiei Române- CRIFST (2010).

In calitate de secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse a coordonat Departamentul Legislația Muncii, Sistemul de Pensii, Sănătate și Securitate in Muncă, Dialog Social și Relația cu Parlamentul, (2007-2008), respectiv Departamentul de Asistență Socială și Politici Familiale (2012-2013).

Autor a numeroase articole publicate în reviste de profil din țară și străinătate și a cărților: „Codul Muncii Adnotat. Ghid de interpretare și aplicare” (2011) „Munca prin agent de muncă temporară” (2009), ediție revizuită și adaugită în 2012. Mediator autorizat de Consiliul de Mediere (2010), cu o experiență în domeniul medierii de peste 10 ani, fiind mediator și arbitru autorizat de Minsterul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale (2003-2006) și coordonator al proiectului PHARE „Soluționarea amiabilă a conflictelor de muncă”, în parteneriat cu Ministerul Federal al Muncii din Germania (2005-2006).  

 

Biografie
1. Banca Mondială 

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=child+poverty+nicosia+2012&source=web&cd=6&ved=0CEkQFjAF&url=http%3A%2F%2Fwww.ceps.lu%2Fpubli_viewer.cfm%3Ftmp%3D1899&ei=E6qPUMHZA8vhtQaHjIGABA&usg=AFQjCNGAn1CEjvqbrRzKMOwBw90ATpPofw

2. Banca Mondială

http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/Brief-on-poverty-mapping-in-Romania-2014-03-04a-ro.pdf
BCR Cercetare Martie 2013 – Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României

3. http://demograffiti.wordpress.com/2014/08/11/populatia-romaniei-la-1-iulie-2014/

4. EUROSTAT

5. INS 2014

6. Preda, M. & Grigoraş, V. (2011). The Public Pension System in Romania: Myths and Facts. Transylvanian Review of Administrative Sciences, No. 32 E/2011, pp. 235-251,http://www.rtsa.ro/en/files/TRAS-32E-2011-15Preda-Grigoras.pdf

7. Ronald Regan

8. SILC 2011

Pentru a lasa un comentariu va rugam sa va inregistrati